Chi notizia mi portasti ? (4)
- Dettagli
- Categoria principale: ROOT
- Visite: 913
Chi notizia mi portasti? (4)
di: Er. Ga.
PERSONAGGI:
- Concetta Mamma impicciona
- Antonella Mamma di Betta
- Antonio (Ntuoni) Marito di Concetta
- Gianni Figlio di Concetta
- Vincenzo Marito di Antonella
- Elisabetta (Betta) Figlia di Antonella
- Domenico Ex Fidanzato di Betta
- Carmela Ragazza messa incinta da Domenico
- Battista Cognato di Concetta
- Carlo Cugino di Concetta e Avvocato
- Maria Mamma di Carmela
- Don Vito Parroco
- Felicia Sarta
151) A la fhini sai chi ficia? C
Cu na mossa sua distinta
Senza mancu mu lu dicia
A Carmena misa ncinta.
|
152) Pe’ nu puocu restau mala C
Pua la cosa si sciundìu
Ca Carmela è n’animala
E la Betta capiscìu.
|
Io lu sappi stamatina C
Ca Dominicu si spusa
Ca si pigghjia a Carmelina
Ch’esta lorda e na rugnusa.
|
Ma la gente e tutti quanti C
Già de tiempu lu sapìanu
Ca li dui eranu amanti
Mentre ccà fhacìa l’indianu.
|
Cu Carmela si sfogava C
Mentre Betta esta nu gigghjiu
Ca nemmenu lu dassava
Mu nci torcia nu capigghu.
|
Supa a chistu è garantitu C
No’ nda fhicia porcherìi
Ca nemmenu cu nu jitu
Mu la tocca accunsentì.
|
Io lu sacciu e su sicura C
Ca si sappa mantenira
La cotrara è bella e pura
E ti lu puozzu garantira.
|
Si la vua tu già lu sai C
Ti la fhazzu la mbasciata
Pe’ stasira ti nda vai
Ca già esta accaparrata.
|
Torna priestu puadomana C
Ca ti dugnu la risposta
De sta bella paisana
Chi pe’ tia è fhatta apposta.
|
160) Vi ringrazziu già de mona Ca
E mi nda vajiu cchjiù tranquillu
Nommu fhacia la testona
Ca no’ sugnu nu mandrillu.
|
Carlo rientra a casa sua mentre Concetta, risponde alle domande del marito, incredulo del malore che ha colpito l’avvocato, ignorandone il vero motivo.
|
|
Quantu è longa sta jiornata C
Caru Ntuoni miu maritu
ma mi sientu rinfrancata
de lu pranzu e de lu mbitu.
|
Chi nci vinna all’abbucatu N
Mu si senta tantu mala
Mi sembrava n’affucatu
No’ lu reggia stu marzala?
|
Fhusti sempre nsalinutu C
No’ capisci mai na mazza
Si sembrava allividutu
Curpa Betta e la sua razza.
|
Ca la vò pe’ fhidanzata C
Ca lu cora nci traballa
Ha mu fhazzu la mbasciata
Ca nci sembra na farfalla.
|
Mona dorma e no’ russara C
Ca ti pigghjiu cu la scupa
Hai pemmu mi dassi stara
Ca sinno’ divientu lupa.
|
Ha mu pienzu a sta sonata C
Mu decidu chi ha mu fhazzu
Si la mamma m’esta grata
O si ambeci è in’imbarazzu.
|
S’esta cuomu pienzu io C
Chi li vitti già cuntienti
A la volontà de Ddio
No’ si stacia indifferenti.
|
Pecchì dici c’ha mu duormu N
Quandu tu fhai sti discurzi
Stajiu cuomu sangiluormu
E già tiegnu l’uocchji vurzi.
|
Io domana ha mu fhatigu N
Mu mi lievu priestu priestu
C’ha mu vijiu mu mi sbrigu
E la vigna mu m’anniestu.
|
170) T’accuntientu e stajiu cittu C
Ca t’astutu puru a luci
Mentre guardu lu suffittu
E mi fhazzu u segnu e cruci.
|
Concetta va a trovare Antonella di prima mattina per svelare il segreto.
|
|
Lu matinu u ti ricuordi C
Mu ti pigghji la pastiglia
Certi vuoti tuna sbuordi
Cadi ch’è na meraviglia.
|
Chi ti manca stamatina? A
Vua n’attr’uovu o n’attra cosa?
O scoppiau ncuna trupina
Pemmu sini premurosa?
|
Ca ti vijiu tutta attenta A
Sorridente e spiritosa
Quala cosa ti turmenta
Ca mo’ sugnu nà curiosa?
|
Certamenta ca ti piacia C
La notizia chi ti puortu
Ca si figghjitta nci stacia
Esta certu nu cumpuortu.
|
Parra chjianu ch’è chi dorma A
Ca jiu tardu mu si curca
A chist’ura non’è nforma
Pemmu senta sta marzurca.
|
Ti lu dicu prima a tia C
Accussì ti riendi cuntu
Ca non’esta n’idiozìa
Mo’ ti dugnu rendicuntu.
|
L’abbucatu ieri sira C
Mi parrava de sta fhigghjia
E cu Betta vò sapira
Si si fhorma sta parigghjia.
|
Vò sapira cu certezza C
S’esta ancora fhidanzata
Ca pe’ igghu è na sarvezza
E ca la vò pe’ nnammurata.
|
Ma sì certa, sì sicura? A
Ca la vò pe’ fhidanzata
Ca non’esta n’avventura
E nemmenu na sbandata?
|
180) Io stanotta no’ dormivi C
Ca penzava all’abbucatu
Ma non’hai mu ti currìvi
Ca già l’hajiu ndurcuratu.
|
Entra inavvertitamente Betta ed ascolta parte del discorso tra le due.
|
|
Chi signifhica sta cosa B
Qu’esta chigghu ndurcuratu
Ca mo’ sugnu sospettosa
È pe’ casu l’abbucatu?
|
No’ bolìa mu ti risbigghjiu C
Cu chist’uocchj mburzegghati
Mu ti dugnu nu cunsigghjiu
Si cu Carru v’assemati.
|
Ti vò fhara na preghjiera C
Mu ti porta nta Nicastru
Mu divienti la mugghjiera
Mu ti scuordi chigghu mpiastru.
|
Vuogghjiu ancora mu nci pienzu B
Ca mi fhicia la proposta
Puru patrima Vicienzu
Ha mu mi duna u nullaosta.
|
Ha mu valuta st’offerta B
Ca de mamma su sicura
Puru io nda sugnu certa
E l’abbucatu ha mu lu giura.
|
Sugnu certa e su cumbinta B
Ca chist’uomu fha pe’ mia
Le presenza esta distinta
Mi fha tanta simpatìa.
|
Ca parrandu propi arzira B
E guardandu cu attenzioni
Io mi puotti già accorgira
C’hava buoni l’intenzioni.
|
Ed’allora nci lu dicu C
Ca tu sini già d’accordu
Nomu fhacia lu mindicu
E mu sgancia ncunu . . . sordu.
|
Dimmi quandu po’ venìra B
Mu cunferma sta parola
Ca havìmu e defhinira
Ca no’ fhazzu la pignola.
|
190) Io nci mandu la mbasciata C
La dominica mu vena
Nci fhacìmu na mbitata
O pe’ pranzu, o pe’ cena.
|
La parola resta data B
La cunferma ti la dugnu
Ca si fhà na spaghettata
La Dominica ch’è giugnu.
|
Pua vidimu s’è dispostu B
Già li carti mu cacciamu
A Settenbre si nc’è postu
Si vò Ddio mu ni spusamu.
|
Concetta si permette di consigliare Betta sul suo futuro.
|
|
Chisti sunu li discurzi C
Chi de tìa volìa sentira
Ni mangiamu chisti durci
E no’ ni resta ca gioìra.
|
Quandu pua divienti mamma C
De nu fhigghju o de na fhigghjia
T’alluntani de stu dramma
Ch’esta bella la fhamigghjia.
|
E si siti risoluti C
Mu nd’avìti cchjiù de una
Penza sulu a la saluti
Ca ccà nugghu t’abbanduna.
|
Propi chistu io sbagghjiai C
Ca no’ vuozzi n’attru fhigghju
Pecchì quandu mi spusai
No’ seguivi stu cunzigghju.
|
Propi mamma mi dicìa C
Ca li fhigghji su nu donu
No’ su sulu cumpagnìa
Ma io mi fhermai a unu.
|
Esta ancora nu pagettu C
Hava sulu quindicianni
Mu si fhacia n’Architettu
Ha mu studia pe’ tant’anni.
|
Ca sinnò no’ ti pigghjiavi C
L’abbucatu pe’ maritu
Ca cu Giuanni ti spusavi
Lu mio fhigghjiu prefheritu.
|
200) No’ diciti chisti cuosi C
Ca mi vena pemmu ridu
Sti paruoli su mostruosi
No’ fhaciti pemmu gridu.
|