Ricordandu li Passuoti
- Dettagli
- Categoria principale: ROOT
- Visite: 107263
Ricordandu li Passuoti
Centocinquanta quartine per ricordare tutti quei personaggi che hanno vissuto
Piazza Immacolata, Il “Passo”.
di: Er. Ga.
1 - Arrivatu nta lu passu
mi guardai tuttu ntuornu
de l’amici, mancu l’ombra
e cercai mu mi ricuordu.
|
2 - Chigghi mura cu l’assiettu
separati de tri tubi
tanta genta ggha seduta
senza tuoni e ne’ disturbi.
|
Mona nc’esta sta veranda
st’inferriata cu panchini
e li dominichi sopratuttu
sunu tutti chjini chjini.
|
Quantu gienti chi passaru
de sta chjiazza desulata
discutiendu jiuorni nteri
de sta gente abbandunata.
|
Peppinuzzu nzapunava (Lojacono)
fhacci ricchji nasu e mussu
appricatu cuomu era
mu mantena lu discurzu.
|
E Don Micu lu cumpusu (Frijia)
Havìa tuttu nta la menta
volìa sempre la ragiuni
no nci nda mportava nenta.
|
Ni governa lu patruni,
ni tartassanu de tassi
gridau mastru Sarvaturi (Sestito)
chi sentìu tuttu lu Passu.
|
S’hai mu cierchi nu lavoru
hai mu emigri all’Albanìa
li bulletti hai mu li paghi
ma no’ nc’è na migliorìa.
|
Sapa tuttu stu cotraru
chi si frequentau la scola
non’appena diplomatu
happa pemmu si nda vola.
|
Pua don Carru l’Abbucatu (Piro)
dissa “bravu Sarvaturi”
ti la dugnu la ragiuni
cca, no’ ncintra lu Signuri.
|
L’attri no’ stacìanu fhiermi
e cu la manu e cu lu jitu
no mbolìanu cuntraddira
ca lu stessu è lu partitu.
|
Nc’era ncunu ggha sedutu
chi lu mussu lu storcìu
e pensava cchjiù convintu
a tuttu chigghu chi perdìu.
|
A la Fiamma, a lu partitu
a chiggh’uomu vigorosu
nonostanti tanta fhami
fhù pe igghu valorosu.
|
Si dassavi portafhogliu
lu trovavi ggha duv’era
ma de certu si scordau
ca na lira mancu nc’era.
|
E la fhami tili tili
tanta genta decimava
nonostanti la fhatiga
e li jiornati chi zzappava.
|
Scordatili chigghi tiempi
dissa mastru Sarvaturi
ca si mona sì cuntientu
ha mu ringrazzi lu Signuri.
|
Certu, a tìa chi ti nda mporta
tu li purghi li dunavi
non’havìvi certu ntuoppi
e a dui ganghi tu mangiavi.
|
Lu problema era pe’ nui
gente povera ad affritta
soprattuttu a cui votava
lu Partitu Comunista.
|
Nda jiettastuvu mazzati
nta lu scuru e a la rugheggha
non’havivuvu cuntegnu
cu tutti chigghi manganeggha.
|
Mo’ parramu tutti quanti
tutti havìmu lu dirittu
mu dicimu a fhisserìa
buonu, santu e benedittu.
|
Ringrazziamu lu signuri
ca no’ fhù na profhezìa
pemmu arriva giustu ntiempu
tutta sta democrazzìa.
|
Tutti quanti hanu dirittu
de parrara e mu contesta
mu difhenda la ragiuni
de sta genta tantu onesta.
|
Chigghu ch’era sutta varva
cu vigori ntervenìa
ma volìti stara cittu
ma chi mi nteressa a mia.
|
Cerca puru mu capisci
no’ penzara a fissarìa
ca de chigghu chi si parra
interessa puru a tìa.
|
Vui gridati a tutta fhorza
e mi scoppiastuvu la testa
nta stu fhumu e nta sta rissa
para ca si fha na fhesta.
|
E cu era ggha vicìnu
chi sentìa chisti panzani
mastru Micu “chi successa”
pemmu gridanu a sti chjiani.
|
Si no’ cangianu stu tuonu
e si caccianu stu vizzu
nci la dugnu io la scusa
pemmu cangianu ndirizzu.
|
Vui, pistati a tutta fhorza
e gridati a cchjiù no’ puozzu
Accussì vidimu certu
Cu ha cchjiù forta u gargaruozzu.
|
Quandu venanu cca mìa
sti Cristiani e Comunisti
a mu nci dicu quantu custanu
sutta cura li dentisti.
|
Mu nci dicu cuomu mai
quandu scarpi io cunzignu
ha mu sientu tanti lagni
e mi paganu cu sdiegnu.
|
Nci sta bene a tutti chigghi
chi cangiaru lu partitu
mu discuta , mu si mbriga
e mu diventa cchjiù accanitu.
|
Lu discurzu fhila buonu
pe’cu esta n’impiegatu
ca la paga arriva sempra
puru ch’esta n’acciaccatu.
|
La politica si sapa
c’apra puorti e li portuni
non’è pe’ perzuni onesti
ma pe’ fhurbi e pe’ gurpuni.
|
E donn’Angila chi frijia
Stuoccu Pipi e Baccalà
lu profhumu ti cumpunda
e ti costringia mu vai gghà.
|
Non’importa chi ti porta
Vinu, acitu o acquareggha
mangi tuttu si cucina
fhilatiegghi e stigghjioleggha.
|
Bestianuzzu chi conzava
Rudiu a valvula a nu suonu
cu la musica coprìa
lu burdellu e lu fhrastuonu
|
E certi vuoti era igghu
chi fhacìa de cchjiù casinu
soprattuttu la dominica
chi tenìa lu cuncertinu.
|
Mastru Giulu chi cusìa
collu e manichi a na giacca
stu fhracassu no lu rieggiu
ca li timpani mi spacca.
|
Mi penzava ca fhinianu
sti latuorni e chisti lagni
e no’ si sentìanu cchjiù
sti lamienti dei cumpagni.
|
E nemmenu chigghi strani
gienti de l’avanguardisti
chi ogni jiuornu sunu sempa
nguerra cu li comunisti.
|
Nugghu ancora capiscìu
ca passaru cchjiù simani
e nchjianaru a lu governu
sulu li democristiani.
|
Totu Curciu cu Granatu
rifhinianu certi occhjielli
gugghjia fhilu e jiditala
ggha seduti a li sgabelli.
|
Puru igghi chi sentìanu
sti discurzi gridazzari
arricciavanu lu nasu
ammienzu a chigghi burdellari
|
No’ capisciu dissa Totu
pecchì tutti hanu ragiuni
ma no’ nd’hava sulu unu
chi si fhacia lu spaccuni.
|
Nci vorìa certamente
ncunu studiu approfhondìtu
mu nci fhacia capiscira
ca lu mundu è progreditu.
|
Nui cusimu e rifhilamu
de matina a jiuornu e sira
ma a li cunti no’ cumbena
cu sta genta cumbattìra.
|
Don Peppinu mogiu mogiu
appoiatu a lu sportellu
dicìa spessu e volentieri
“quandu fhina stu burdellu”?
|
Io lu sacciu e puozzu dira
tuttu chigghu chi è successu
cu era cu lu manganiegghu
e cu mbeci fhu reppressu.
|
Cu minava a tutta fhorza
cu gridava sempe ajiutu
e lu sangu nci currìa
si no’ s’era cunbertutu.
|
La putifha ggha vicina (Farmacia)
de perzuni era chjina
lu silenziu ggha regnava
mpila ndiana a testa china.
|
Pemmu pigghi medicini
e na purga e Sala ’ngrisi
nci dicivi cui è malatu
e ti suggerìa l’avvisi.
|
Propi cca, nta sta carrera
sita all’umbra de la chjiesa
tri Parmenta e nu scarparu
e de perzuni numerosa.
|
E don Micu cu cautela (Frijia)
cu na Mappa sempe appriessu
garantìa la tutela
de li tierri de possiessu.
|
Quandu ncunu lu chjiamava
ca volìa ncuna notizia
era prontu cu na carta
e t’esponìa sull’edilizia.
|
Ti dunava nu cunzigghjiu,
ti dicìa quala valori
ha na terra chi venìa
lavurata e nu trattori.
|
Stu terrenu dassa stara
chjianta alivi oppuru vigna
tagghjia tutti chisti cierzi
e fai nu carricu de ligna.
|
Non’è adattu pe’ na casa
ca de sutta nc’è na scioggha
tuttu ntuornu chjinu d’acqua
e la terra è tutta moggha.
|
Nta sta mappa catastali
nci su posti cchjiù sicuri
chi ti custa pemmu parri
cu ncun’amministraturi?
|
Si pua nsisti e si cumbintu
e no’ vua stara nchjianuri
costruisci na caseggha
e vavattinda nta Cavuri.
|
Ogni tantu ntervenìa
e difhendìa la fhorestali
ca de chistu nda sapìa
ch’era spessu capurali.
|
Fhatigau cu li Serrai
Bevilacqua e Perugini
e de tuttu si mparau
cu sti gienti paladini.
|
Jia a rijiola, jia nmarina
fhavareggha e donnavascia
turrivecchjia e li serini
e no’ catta mai all’ambascia.
|
Don Battista chi sonava (Grasso)
la chitarra e u Mandulinu
no’ dassava serenati
e pua fhacìa lu ciabattinu.
|
Certi vuoti si chjiudìa
nta sta chjiesa pomeriggiu
s’assettava o pianufhorta
e sonava de prodigiu.
|
Puocu supra lu Mbastaru
tila,lignu e na cordeggha
t’acconzava chigghi mbasti
puru cu na tavuleggha.
|
E lu fhigghjiu Mastru Cicciu
piega e salda la lamiera
pua la saguma e diventa
o na giarra o na lumera.
|
Don Peppinu chi fumava
appojiatu a la cappotta
aspettava ncunu tiziu
cu la machina mu porta.
|
Cu volìa mu si nda vajia
a l’America o Argentina
don Peppinu li portava
a la stazioni de matina.
|
Nc’era Pietru, povariegghu (Frijia)
chi non’havìa na parrasìa
ma si sonava li campani,
lu fhacìa cu maestrìa.
|
S’era Missa o nu mortuoru
Nci cangiava sentimentu
ma cu tanta dedizioni
cangia lu comportamentu.
|
E lu povaru zziu Nto’ (Ciliberto)
chi passandu salutava
e de la cuda de lu ciucciu
si fhacìa traspurtara.
|
Nuzziatu lu postinu
chi passava de volata
nci mandava l’improperi
nci mentìa la pinnegghata.
|
Nc’è cu vajia pemmu zzappa
cui mu abbivara poseggha
cca su tutti nteressati
a cui apirìu na vutticeggha.
|
Tutti quandi rispundianu
Lu chjamavanu “nc’è posta?”
e certi vuoti era costrettu
pemmu fhacia ggha na sosta.
|
Certi vuoti chi ncuntrava
Nta lu passu lu Marianu (Montanaro)
L’abbisava ca la posta
La portava o Castegghanu.
|
Pua nta ricchji nci dicìa:
Tu prepara la poseggha
suppressati e capicoggha
e lu vinu . . . pe’ na peggha.
|
Ed è veru quantu Ddio
ca nchjianava volentieri
quandu jia a la muntagna
si fhacìa. . . dui bicchieri.
|
Cu la scusa de la posta
E cu l’amici chi tenìa
Suppressati cu poseggha
Nd’havìa quantu nda volìa.
|
Nta sta chjiazza si pistava
Fhierru russu e Sola tosta
si jiungianu Tavuluni
mu si fhacia ncuna porta.
|
Sbatta e sgruscia lu Tilaru
li canniegghi all’Ordituri
si guardavi a nu puntuni
si mpingianu li Buttuni.
|
Cu tri buotti sicchi e tuosti
Lucrezzuzza ggha tessìa (Frijia)
si perdìa ncunu minutu
era pe’ n’Ave Maria.
|
Giuseppuzzu cu zia Titta (Vono)
Fhilu e Stoffa nta li mani
cu tagghjiava e cu cusìa
cu fhacìa li supramani.
|
E la sira a ritirata
tutti ntuornu a lu vrascieri
a lavoru già pagatu
si vivìanu nu bicchieri.
|
Doppu sazzu Giuseppuzzu
cuomu puru la zia Titta
nci nescia de nta li mani
chiggha rima beneditta.
|
Donna ‘Ngiuanna cu Giuseppe
vindìa pasta pana e sardi
a li povari chi havienu
tanta fhami e puocu sordi.
|
E a tutti chigghi canusciuti
chigghi chi eranu mbulletta
sia vicini ca luntani
nci dunava la libretta.
|
E pigghjiavanu ncridenza
tanta arrobba de mangiara
e pagavanu a lu misi
quandu ncunu li pagava.
|
Don Pasquali de patuolu
a na seggia ggha assettatu
cu na crapa ggha mpenduta
e de sangu assai mprappatu.
|
Gambuncellu cu filiettu
Puocu gienti l’accattava
Ca ligatu a triccannali
ogni puorcu si ngrassava.
|
E sozzizza e suppressati
capicoggha e mangulara
quandu jieanu a la campagna
nc’era cchjiù de cunzumara.
|
Li dominichi e a la fhesta
fhilatiegghi o tagghjiarini
Missa, amici e passijata
e pe’ sicundu li fhettini.
|
Pietru Piru ggha vicinu
Jiastimandu mentìa tacchi
ca li fhimmini a stu mundu
tutti eranu baldracchi.
|
La Madonna mu li sarva
fhaccituosti e lingua longa
vannu ngiru scumbogghjiati
e no’ sentanu virgogna.
|
Benedittu Sant’Antuoni
chi li chjiama a tutti quanti
nta la chjiesa li sbirgogna
cuomu fhussa vigilanti.
|
Nonostanti tuttu chistu
de la chjiazza nta lu Passu
sbentulanu li gunniegghi
chi pe tutti su nu spassu.
|
Nc’è cu grida, nc’è cu sparra
cui si fhacia maravigghjia
nc’esta nbeci cu si sciala
e penza:” benedittu cu li pigghjia”.
|
Lu zziu Vitu e Pitruantuoni
cu Giuseppe e Pietru Piru
tutti assiemi commentandu
chi perdienu lu respiru.
|
Chigghu povaru ndon Micu (Piro)
no’ rescìa mu duna udienza
nta lu passu pemmu senta
a cu volìa certa assistenza.
|
Carta e pinna nta li mani
pemmu pigghia ncunu appuntu
a cui havìa pemmu nci fhacia
certifhicati a tornacuntu.
|
Nel frattempu mastru Pietru
sutta l’acqua chi sciacquava
nu bicchieri de nu quartu
pe’ ccui ggha si mbrijiacava.
|
Nc’era sempre ncun’amicu
chi trasìa a matinata
mu si viva nu quartinu
mpacci a chista vita ngrata.
|
E ogni tantu a tarda sira
Carru, Cicciu, Totu e Tittu
si chjiudianu a sta cantina,
e mangiavanu suffrittu.
|
Ed’allora a stu momentu
Vitu e Totu cu Vicienzu
s’aggregavanu a lu gruppu
cu tuttu lu cunzienzu.
|
Fhrutta, pana, fhungi e frittu
cu fhormaggiu pecurinu
si mangiavanu de tuttu,
ma. . . mbiscatu cu lu vinu.
|
Cu na tenda chi pendìa
de nu palu ggha mpendutu
mu cumbogghjia buonu buonu
chigghu vinu già vivutu.
|
Si mbrigavanu a li carti
tra cumpagni ggha vicini
ma li liti già fhinìanu
all’arrivu de’ porcini.
|
E lu vinu canni canni
Jia e venìa de fhiascu a fhiascu
chi quandu s’accorgianu
ogni currijia era all’allascu.
|
Quantu vuoti la carrera
ggha vicina era allagata
no’ facìanu mancu ntiempu
ca era longa l’affrescata.
|
Certi vuoti a matinata
nc’era ancora ncunu ‘ngiru
chi smartìa la mbrijiacata
chi sembrava nu crumiru.
|
Quandu è ura mu si torna
tutti quanti a lu lavoru
sembra ca no’ nci fhu nenta
nci tenìanu a lu decoru.
|
Peppinuzzu ggha vicinu (Pallaria)
disegnava uri e uri
cu lu Gessu e cu lu Metru
Cavuzzi de zzappaturi.
|
Ed’intantu li garzuni
nzapunavanu na varva
e quand’era bella pronta
ncuna lira era sarva.
|
Partìa priestu la matina
e a sira fhonda cca tornava
era lu massaru Micu (Perugino)
chi a marina fhatigava.
|
Tra Gagghini Vacchi e Tori
no’ restava mancu pagghjia
nonostanti siminava
Ranu Fhavi e la Granagghjia.
|
Nonostanti sta fhatiga
producìa de tutti cuosi
Fhicu Arangi Mandarini
chi sembravanu virtuosi.
|
E all’ura chi arrivava
tutti ntuornu li cotrari
aspettandu ncuna cosa
soprattuttu de mangiara.
|
Lu Don Micu de Lo Russu
era certu cchjiù evolutu
Barcu, uogghjiu e macininu
li guardava e havìa fhinutu.
|
Lu Zziu Jo l’americanu (Frijia)
cu bastuni nta li mani
nta lu passu jia cuntandu
stori de l’americani.
|
Certi vuoti jia a Rijiola
mu si guarda la Pignara
percorrìa chigghi vijiola
e ggha spessu s’assettava.
|
E non’è ca no’ trovava
ncunu amicu pemmu parra
nta chiggh’orta pari pari
li perzuni eranu a marra.
|
Nc’era Carru, nc’era Micu (Frijia)
e Fhranciscu e Sarvaturi
Mastru Vitu puocu sutta (Frijia)
abbivarava li verduri.
|
Cumpara Giuanni lu Mannugghu
Zzappa a spalla Runca e Accetta
fhacìa tuttu e a nu momentu
pulizzava li gambetta.
|
Puocu vuoti jia a la chjiazza
pecchì vinu igghu nd’havìa
era tanta la fhatiga
chi a la missa mancu jia.
|
Don Peppinu Cilibertu
cchjiù galanti e signorili
prumentìa e cu na parola
t’evitavi li trafhili.
|
Quantu vuoti li perzuni
a l’America chjiamati
no’ partianu pe’ nu bullu
e restavanu affamati.
|
Cu pacienza e cu mistieri
cu bontà de don Peppinu
canusciendu a chistu e a chigghu
diventavi n’Argentinu.
|
Ti scrivìa carta ntestata
cu nu timbru d’esibira
cu na marca già annullata
tu potìvi già partira.
|
Na squatretta e nu cumpassu
cu nu stemma appiccicatu
a lu sbarcu de la navi
tu passavi inosservatu.
|
Nc’era lu massaru Carru (Calvieri)
chi a tarda sira igghu arrivava
liberava lu Cavagghu
e li fhigghjiuoli spaventava.
|
Chi cercavanu riparu
nta na porta menza aperta
pe’ paura de sta bestia
sparianu tutti e a la sberta.
|
Mastru Micu chi pistava (Calvieri)
Fhierru russu e chi affilava
li Curteggha pe’ lu Puorcu
e l’Accietti pe’ putara.
|
Lu lavoru no’ mancava:
nc’era ciucci de’ mperrara,
pichi e zzappi d’acconzara
e mascaturi de fhorgiara.
|
Tiresuzza povareggha (Calvieri)
chi tessìa de tila e trama
pemmu fhacia li cuvierti
pe’ cu havìa pemmu s’assema.
|
Era longa la jiornata
mpila e spila la navetta
puru quandu jia mu mangia
lu fhacìa cu tanta fhretta.
|
Pe’ la strata principali
automezzi no’ passava
cu vandera e ferra a manu
don Peppinu fhatigava
|
Testa vascia e concentratu
pemmu stagna li fhressuri
li coddari mu conzava
chi sembrava nu pitturi.
|
Don Peppinu Peppa Tostu
cu li cavuzzi cunduti
doppu havira ggià mbiscatu
uogghji vari già mpurruti.
|
Cu dacalitri a li mani
cu tantl’uogghjiu chi sculava
inchjia curmi li bidoni
chi a San Lucidu portava.
|
Quandu nenta avìa de fhara
si cangiava la giacchetta
la barretta chiggha nova
e a lu passu de vedetta.
|
Appojiatu a na colonna
sicaretta nta li mani
sutta l’uocchji da Madonna
si gustava li suttani.
|
Lu rumuri stridulienti
chi fhacìanu Pialli e Sierri
no’ si scorda fhacilmenti
si sentìa de nta li tierri.
|
Si pistava e si piallava
Tavuliegghi e tavuluni
si nchjiovava e si ncogghava
Ligniceggha cu listuni.
|
Cca lu mastru principali
si chjiamava Argantuoni
n’uomu onestu e religiosu
no’ mancava a prigessuoni.
|
E li Puorti e li Fhurniesti
appojiati a chigghi mura
cu duscipuli a la sberta
chi lisciavanu cu cura.
|
Cu na carta grossa e fina
si grattava e s’allisciava
fhina a quandu nsuperfici
cuomu vitru diventava.
|
Ed’allora era lu mastru
chi, pinniegghu nta li mani
coggha e lucidu mentìa
e meritava battimani.
|
La bravura de stu mastru
era chiggha mu fha ‘ntarsi
nu portuni rifhinitu
era n’opera de l’arti.
|
Tutti quanti li perzuni
ggha vicini e a li cuntuorni
li sentianu sti rumuri
senza sprecu de latuorni.
|
Nugghu mai si lamentau
Pe’ rumuri de na pialla
Nta la testa nci sembrava
Nu passaggiu de farfalla.
|
150) Li perzuni eranu tanti
ed’ognunu a la sua prica
si dunavanu de fhara
mu si sarvanu la vita.
|