La licerta a dui cudi
- Dettagli
- Categoria principale: ROOT
- Visite: 852
La Licerta a dui cudi
di: Er. Ga.
1) Na matina nsonnigghjiatu
M’affacciai a lu barcuni
E restai stramangulatu
Ch’era chjinu de perzuni.
|
2) Si parrava suttavuci
Tanti gesti cu li mani
Cui fhacìa de portavuci
Ca li cunti eranu strani.
|
E scindivi sutta casa
Mu domandu a Tiresuzza
Ca non’era persuasa
Ca sentìa de già la puzza.
|
Mi dicìti per favori
Chi notizia è chista ccana
Quala sunu sti sentori
E pe’ chi siti tutta strana?
|
Ti lu dicu cittu cittu
Ch’esta veru e non’è fhinta
Ca Rosina nta nu dittu
Ccà si dicia ch’esta ncinta.
|
Chistu fhattu è propri stranu
E no’ nci crijiu si no’ vijiu
Ca u maritu è nta milanu
E si lu sa fha nu pezzijiu.
|
È de tiempu chi no’ vena
Nta l’estati o pe’ Natali
E pe’ chistu mi fha pena
Ca la cosa è colossali.
|
Ma sapiti si stu gagghu
È de ccà o è fhorestieri
S’esta ncunu pappagagghu
O s’è ncunu puttanieri?
|
Nc’esta sulu nu sospettu
E mi vinna nmenta jieri
C’assistivi a nu giochettu
Fhattu cu lu parrucchjieri.
|
10) Iggha spessu si lagnava
Ca volìa mu si fhà riccia
E ca pua no’ nci mportava
Mancu s’hàvia misu ciccia.
|
Quandu i vitta Rafhelina
Affacciata a la fhurnesta
Sistemau la mantellina
E fhicia cennu cu la testa.
|
Cu mistieri e cu furbizia
M’acchjiappàu de la giacchetta
E cu nu gestu d’amicizia
M’indicàu la bricichetta.
|
Và ggha zzieta e torna priestu
Mu nci puorti sta mbasciata
E si sini n’uomu onestu
No’ parrara pe’ la strata.
|
Ca si guardi sti vicini
Chi si fhanu tanti cunti
Li scoprìmu l’altarini
E mandamu tuttu a munti.
|
Io lu sai pecchì lu dicu?
No’ pe’ critica o pe’ mbidia
Po’ maritu, chigghu Micu
E la mia non’è perfidia.
|
Standu sempre nta Milanu
Cu la negghjia e cu lu sula
Io no’ sacciu de luntanu
Cuomu fhicia mu a cunsula.
|
Tutti eranu d’accordu
E parravanu nsilenziu
No’ puntavanu nu sordu
Supa a Micu, nugghu assenzu.
|
E cumbinti de sta cosa
Tutti stavanu penzandu
E cu la mente sospettosa
Si penzava a cuomu e quandu.
|
E cummara Barvaruzza
Nci dicìa a Carolina:
chista storia già mi puzza
S’esta veru, è na rovina.
|
20) E li nuotti no’ dormìa
Ca penzava a chiggha cosa
Quala fhù chigghu Missìa
Chi mpalmau a chista sposa.
|
Pemmu ammuccia la fhrittata
Nci penzava Rafhelina
Era sempre ndaffarata
Mu giustifhica Rosina.
|
Lu zziu prieviti lu sappa
E nci dissa a la Rosina
Non’è certu ca cu scappa
Fha na bella fhigurìna.
|
Cittu cittu sai chi fhai
Vai e Lu truovi nta Milanu
Ca la scusa certu l’hai
Ca stu Pasqua esta luntanu.
|
Rafhelina si scialau
Ca trovau la soluzioni
Ed’allora la mandau
Abbisandu nu fhurgoni.
|
Nicoliegghu la portau
De cummare Fhranciscuzza
Nta nu lampu jiu e votau
Cu la sua atomobiluzza.
|
E menumala ca penzau
Mu si reca nta Milanu
Gesù Cristu la mandau
E partìu cu lu ropranu.
|
Barvaruzza è testimuoni
De sta jiuta clandestina
Senza fhara cirimuoni
Partìu priestu de matina.
|
Stitta ggha na settimana
E tornau tutta cuntenta
Ca si stacia miegghjiu ccana
Ggha Jiu sulu pa’ simenta.
|
Quandu ncunu domandava
Nta chi misi ha pemmu nescia
Rafhelina mprovvisava
Ca Rosina non’ha prescia.
|
30) Ca la fhigghjia no’ si fhida
Pe’ lu fhigghjiu chi nci criscia
Dicia sempe ca no’ vida
L’ura mu lu parturiscia.
|
Quandu nc’era nu sospettu
Supa u patra de stu fhigghjiu
Aguzzava l’intellettu
Ca fhu Micu lu conigghjiu.
|
Ma lu tiempu ormai passau
Arrivau lu jiuornu giustu
Chistu fhigghjiu nci portau
E finìu chigghu trambustu.
|
Propri jiuornu do’ Suncurzu
Chistu fhigghjiu nci nescìu
Era giustu lu discurzu
Ch’era propri prumentìu.
|
E la vuci si spargìu
Nta la ruga e lu paisi
Ca Rosina parturìu
Si liberau de chigghi pisi.
|
Sai pecchì mi vinna nmenta
Pecchì Pasqua catta a Marzu
E a signura previdenta
Jiu a Milanu senza sfarzu.
|
Jiuorni doppu e stu ritornu
Si ngrassava a dismisura
La guardava e a menzijiuornu
Già cangiava la misura.
|
Jiuornu doppu de matinu
Nci penzau cu cchjiù fervori
Stu fhigghjiolu è settiminu?
Nci ‘u domandu a lu dottori.
|
Lu ziu prieviti sapìa
Da’ magagna chi successa
E nci indicau la via
Nommu resta compromessa.
|
E l’arcanu fu scopertu
Pe’ l’interu vicinatu
Stu fhigghjiuolu vinna certu
De nu partu travagghjiatu.
|
40) Bellu e santu stu fhigghjiuolu
Natu jiuornu da’ Madonna
Grida cuomu n’usignuolu
È nu fhigghjiu e bonadonna.
|
Sta parola no’ mi piacia
Dissa allora Rafhelina
Ca nescìu nta la bambacia
U fhigghjiu e Micu e de Rosina.
|
Cu saluti e cu fhortuna
Nci auguramu tanti studi
Mu l’aiuta sta perzuna
Na licerta cu dui cudi.
|
Chista fhu na profhezìa
Pe’ stu fhigghjiu settiminu(?)
Tuttu chjinu e simpatìa
Nci penzava ndon Peppinu.
|
Mo’ chi a Pasqua vena Micu
Vattijiamu stu cotraru
E la cosa chi nci dicu
Ch’esta già l’anniversaru.
|
Ca nescìu de sette misi
Propri jiuornu do’ Suncurzu
E ca l’uocchj l’ha precisi
Cuomu ad’igghu ch’esta n’urzu.
|
Hajiu pua mu nci rimpacciu
Chist’assenza prolungata
No’ mi fhicia mai n’abbracciu
Mancu quandu fhui malata.
|
Ca si no’ penzava io
Pemmu vajiu mu lu truovu
Nci volìa la manu e Ddio
Pe’ sta giojia chi mo’ pruovu.
|
Nu fhigghjiuolu bellu e sanu
È nu donu do’ Signuri
E nta casa è nu sovranu
Placa tutti li doluri.
|
Ma la gente cu ‘u penzieri
L’osservava cu attenzioni
Qandu jia a lu parrucchieri
Mu si fhacia na fhrizioni.
|
50) Certi vuoti lu fhigghjiuolu
Lu portava ggha cu iggha
E a lu viecchjiu marijiuolu
Nci pigghjiava la cazziggha.
|
E lu tiempu si nda jia
Cuomu fhussa na volata
E lu fhigghjiu nci criscìa
Si sentìa cchjiù sullevata.
|
Senza dara preavvisu
Decidiu mu scinda Micu
Cuomu e tiempu havìa prumisu
E nommu fhacia lu nimicu.
|
Era ura pemmu vieni
Mu ti vidi chistu fhigghjiu
Ca nda fhici cantilieni
Pemmu ti lu arrissimigghjiu.
|
Hava l’uocchj tua precisi
E lu nasu a pumaduoru
È nu veru Calabrisi
Cuomu dicia la tua suoru.
|
E la fhrunti e chistu mussu?
T’assimigghjia, è spiccicatu
Hava stu capigghu russu
Cuomu chigghu e n’antenatu.
|
Mamma dissa ch’era Ntuoni
St’antenatu mio luntanu
E Don Peppa è testimuoni
Dissa ch’è n’Americanu.
|
Ma si vida ch’è nu gigghjiu
Na bellezza fhina e rara
E nu patra chi ha nu fhigghjiu
A chi po’ de cchjiù aspirara?
|
E Rosina pua nci dissa:
Micu mio, ma chi bolivi
Tu lu sai ca no’ sì fhissa
E cu stu fhigghjiu t’arricchivi.
|
Tu, nu masculu volìvi
Fhattu propri su misura
E doppu tanti tentativi
Si conclusa st’avventura.
|
60) Tieni, senta quantu pisa
È già randa, è figghjiu tua
Ca mi izzu la cammisa
Già ti rida, e cchjiù chi bbua?
|
Quandu Micu lu guardau
Nci tremavanu li gambi
L’abbrazzau e lu vasau
Nci fhacìanu l’uocchji strambi.
|
L’osservava cu attenzioni
Uocchji, nasu, vucca e ricchji
Nci sembrau nu lazzaroni
Duci cuomu zzuccaricchji.
|
Ma nu dubbiu lu sfiorau
E perciò storciu lu mussu
Quandu a fondu nci scrutau
Chigghu pilu ch’era russu.
|
Mai e pua mai mi l’aspettava
Ch’era russu de capigghji
E ca a tìa no’ ti mportava
Ca volivi cincu fhigghji.
|
La natura certi vuoti
Si diverta e ti sorprenda
Ed’allora simu ciuoti
Ca’ fhortuna è cu la benda.
|
Chistu signu lu distingua
E lu canusci a prima vista
Ca si nc’è na malalingua
Dici ch’esta comunista.
|
Penza a tutti li mbidiusi
De’ l’amici de partitu
E no’ a chigghi malizziusi
Chi ti vuonu ncazzunìtu.
|
Ca la genta sai com’esta
Guarda sempre ncasa tua
Vida chigghu chi no’ nc’esta
E no’ si fha li cazzi sua.
|
E la mbidia li distruggia
E nci torcia li vudeggha
Esta cuomu chiggha ruggia
Chi nci nceppa la roteggha.
|
70) E ti parra si ndà gula
Ti saluta si nci para
E ti dassa tutta sula
Si comporta de cummara.
|
Chi sorpresa deliziosa
Nci fhacisti stamatina
Pemmu truovi fhigghjiu e sposa
Chi pe’ tia su a vitamina.
|
Nto’ paisi nc’è nu gridu
Da bellezza de stu fhigghjiu
Chi arrivau nta chistu nidu
E cuomu Micu, esta nu gigghjiu.
|
Chista fhacci delicata
E stu capigghu russu russu
Sembra propri progettata
Pemmu stacia nta lu lussu.
|
E no’ fara tanti stuori
Pecchì è russu de’ capigghji
No’ sentira a i chjiazzaluori
Ca ti fhanu mu sbarigghji.
|
Ca la gente de cca nui
Non’è chiggha de’ Milanu
Cu lu cuomu e cu lu cui
Tuttu dinnu e tuttu sanu.
|
E si puonu fhara mala
Nzinuandu na bugìa
Esta vì, nu corpu d’ala
E nda fhai na’ malatìa.
|
Ca nda dicianu scemenzi
E paruoli fhora postu
Fhanu tanti conferenzi
C’hanu l’animu prepostu.
|
E senza fhara cirimuoni
Sanza mancu mu si penza
Su’ rovina matrimuoni
Chista è la conseguenza.
|
No’ badara, sienti a mia
Ca la gente senta mbidia
Ch’esta sulu parrasìa
Ed’è chjina de’ perfidia.
|
80) Si nc’è ncunu chi ti parra
Ca ti vida allividutu
Esta gente ch’è tamarra
Dinci ca no’ sì cornutu.
|
E stu fhigghjiu è cuomu a ttia
E ha lu nomi de lu nonnu
Cuomu pattrita Mattìa
Co’ penzammi nta lu suonnu.
|
Cuomu vidi no’ nc’è storia
E no’ puonu dira nenta
Tenatilu nta memoria
Fhissatilu buonu nmenta.
|
Nonostanti st’avvertenzi
Nonostanti chistu abbisu
Tu nda sienti de scemenzi
Chi ti dassanu arrimisu.
|
Ca lu mala e stu paisi
È la gente chi s’impiccia
Nc’è na massa de fhorìsi
I vrusciarìa, ma cu na miccia.
|
Nc’esta pua chista vicina
Chi ha la testa de cucuzza
Sempre assema a Carolina
E chi si chjiama Barvaruzza.
|
Ha li ricchji sempre tisi
L’uocchjiu vigili e attentu
Sapa tuttu e stu paisi
È nu veru documentu.
|
Na gazzetta, nu giornali
Sempre ngiru mu si mpurma
Ed’è sempre puntuali
De milizia è tutta curma
|
Tuttu sapa, tuttu ammenta
No’ nci appunta mai la lingua
Pemmu critica la genta
È maligna e malalingua.
|
E si bua mu sai na cosa
O chi successa a donna fhjiura
Iggha è meticolosa
È na bbona attizzatura.
|
90) No’ nci manca l’argomentu
No’ nda dassa nuggha arriedi
Si nci cierchi chjiaramentu
Ti cumbena mu ti siedi.
|
Si la ncuntri pe’ la strata
No’ nci dara tanta retta
Ca sicuru esta appostata
E tu camini cu la fhretta.
|
Ca si t’hava buonu a tiru
Intra fhacia pemmu trasi
Ti lu trova lu tragiru
Vera fhigghjia de Cibrasi.
|
Carolina mancu scherza
Ch’è l’alunna prediletta
De sta ruga esta la terza
La sicunda esta Cuncetta.
|
Sempre arriedi a la fhurnesta
Cu la porta sempre aperta
Puru quandu nc’è tempesta
Tena l’uocchjiu sempre allerta.
|
Malilingui no’ nda manca
E nemmenu fhaccituosti
Chi la fhanu sempre fhranca
E no’ nda pigghjianu batuosti.
|
Ma tu sini giudiziusu
No’ vai arriede a sti magari
Fhusti sempre premurusu
E no’ li sienti i minzognari.
|
Ca stu fhigghjiu chi ti vinna
Ti lu godi pe’ la vita
Sembra fhattu cu la pinna
Fhù na bella riuscita.
|
Doppu tuttu chigghu tiempu
Chi passai nta Lombardia
No’ n’cè nugghu malutiempu
Chi perturba propri a mia.
|
Ma si ncunu si permetta
Mu sospetta ncuna cosa
Nci lu dicu tuttu nfhretta
Nommu fhà la spiritosa.
|
100) Ca si Micu torna chigghu
Cu sembianzi calabresi
Nci lu stringiu lu pirigghu
Mi lu scuordu u milanesi.
|
Ma dassamu sti discurzi
Ca io sù nta casa mia
Ca già chjini su li vurzi
E ca parramu a fisserà.
|
Mona vuogghjiu mu mi godu
Sta mugghjiera cu stu fhigghjiu
Ca Pe’ mia sunu l’approdo
E si su tristi mi ripigghjiu.
|
Io no’ vajiu mancu fhora
Nta la chjiazza o a Lu mercatu
Nommu sientu na parola
Ca no’ su cchjiù abituatu.
|
E si ncunu vi domanda
D’uva sugnu e cuomu stajiu
Nci diciti ca su mbranda
E ca domana mi nda vaju.
|
Pua, sapiti chi vi dicu
No’ vorìa mu vijiu a nugghu
Mancu lu mio miegghjiu amicu
Chi jiocavumu a lu zzugghu.
|
E puru vui si nci penzati
Ha mu a fhiniti cu sta fhera
Ca pigghjiati e vi nda jiati
E mi dassati cu a mugghjiera.
|
Ca Rosina già mi dissa
C’ha mu tardu sta partenza
Ca sinnò fhiniscia a rissa
E perda puru la pacienza.
|
Pua lu sacciu c’ha bisuognu
Pemmu stacia assiemi a mìa
Ca io su lu mangicuognu
Mu nci passa a fhantasìa.
|
E’ pe’ chistu chi vi dicu
Jiativinda e no’ tornati
Si mi voliti amicu
E mu restamu mparentati.
|
110) Ca de certu capisciti
Li doveri e nu maritu
No’ su cuosi proibiti
Ma no’ sù nu pervertitu.
|
Ca sapìti mo’ chi fhazzu?
No’ rispundu a nugghu cchjiuna
Cjiudu cu lu catinazzu
E mi godu sta pacchjiuna.
|
Speru sulu ca Mattìa
S’addormenta a na volata
Mu mi cacciu sta paccìa
Ca Rosina è scunsulata.
|
Si la negghjia no’ regnava
Cu lu smog nta Milanu
La fhamigghjia ma portava
E no’ mi stacìa luntanu.
|
Ma na cosa ‘a capiscìvi
Ca cu emigra ha pemmu torna
E ca su tanti li motìvi
Mu ti truovi cu li corna.
|
Cu li vuci de’ paisi
E sti modi de’ penzara
Spessu ti ritruovi ncrisi
E ti fhanu scumbinara.
|
A lu momentu de i saluti
S’abbrazzaru e si vasaru
Pe’ nu piezzu fhuru muti
Pua pigghjiaru e si staccaru.
|
Partiu priestu la matina
Partìu chi eranu le setta
Dassau sula la Rosina
Ma nci dissa mu l’aspetta.
|
Ca ritorna pe’ l’estati
E si nci nchjiananu li cazzi
Cu li fheri già addubbati
Fhacia puru cuosi e pazzi.
|
E mantinna li prumisi
C’ogni jiuornu la penzava
E ca ogni fhini misi
A la casa ritornava.
|
120) E lu fhigghjiu nci criscìa
Arrivau a lu diploma
Fhinìu ogni dicerìa
Ch’ era tiempu mu va a Roma.
|
La fhortuna nc’è pe’ tutti
E ca ti sfiora tu t’illudi
Ma si cerca chigghi brutti
La licerta cu dui cudi.
|
Passau sulu na simana
Lu chjamau lu capu ntesta
Ca pe’ igghu de domana
Po’ iniziara mu fhà fhesta.
|
Pua si misa a domandara
Si a sezioni havìa de jira
S’ha mu porta de mangiara
O soltantu de vivìra.
|
Mancu igghu nci cridìa
Quantu chistu fhù soavi
E ca chistu nci cadìa
Cuomu l’uogghjiu nta li fhavi.
|
Tanta gente nta na stanza
Cui sedutu cui allimpiedi
Fhina a quandu la speranza
Cominciau mu pigghjia piedi.
|
Fhu mpiegatu a la provincia
Cuomu unu bisognusu
Sia ca l’obbedienza vìncia
E ca fhù sempre rispettusu.
|
Senza nugghu sacrifhiciu
Senza mancu proccupara
Fhù nu randa benifhiciu
Era duru d’accettara.
|
Succedìu de chistu modu
Chi lu misaru a lu paru
Pua na seggia fhù l’approdu
A na porta l’assettaru.
|
Mo’ passaru tanti anni
Si fhormau a nu mistieri
Senza sforzi e senza affanni
Diventau lu capu uscieri.
|
130) Nci bastaru puocu studi
Ca fhù sempre prefheritu
E da’ licerta cu dui cudi
Fhu de sempre garantitu.
|
Lu zziu prieviti Don Peppa
Tra nguantieri e donazioni
D’ogni cosa fhicìa incetta
Diventau nu gran ricconi.
|
Ma ndivina sta ricchezza
E chiggha terra cunservata
Senza nuggha ristrittezza
Tutta quanta a cui fhù data?
|
No’ nc’è modu mu t’illudi
E no’penzara ad’attri cuosi
Ca’ licerta cu dui cudi
Quandu vò li fhà virtuosi.
|
E chigghu ch’era na disgrazzia
Chigghu ch’era nu spramilu
A Madonna ha mu ringrazzia
Già de quandu jiu a l’asilu.
|
E puru Micu cu Rosina
Si nci penzanu nu puocu
Evitaru na trupina
Ca jiocavanu cu’ fhuocu.
|
Li vicini sempre stuorti
Mai svelaru chigghu dramma
Ricordavanu la sorta
De’ stu fhigghjiu e bonamamma.
|
Certi vuoti si ncuntrava
Cu Cuncetta e Barvaruzza
Cu rispettu salutava
Nci fhacìa na gringegghuzza.
|
Nci ridianu nta la fhacci
Na carizza, na moìna
Li pigghjiava pe’ dui pacci
A Barvaruzza e Cuncettìna.
|
Certi siri Rafhelina
Stu fhigghjiuolu ndottrinava
Nci fhacìa na romanzina
E de’ i vicini nci cuntava.
|
140) Dimmi tu, no’ sienti puzza
Cuomu fhussa cacatina
Quandu ncuntri Barvaruzza?
Ch’esta assema a Carolina?
|
Pua si vidi Tiresuzza
E la fhigghjia de Cibrasi
Ch’è na bella maistruzza
Vena mparu mula vasi.
|
Ncunu jiuornu sai chi fazzu?
Io l’acchjiappu de’ capigghj
E ti giuru ca l’ammazzu
O nci ruppu lu mascigghj.
|
Ca lu vizzu de’ chjiatara
Chi nci dezza la natura
Nci lu fhazzu io passara
Cu na bona ncazzatura.
|
Ca lu sacciu cuomu fhanu
Si ti ncuntranu st’amici
Li guardava do’ mignanu
Sti dui randi meritrici.
|
T’accarizzanu la fhacci
Fhanu tanti risulini
Sunu sulu poveracci
Dui emeriti cretini.
|
Ca s’havìanu nu cerviegghu
E nu puocu de rispettu
Lu trovavanu n’acciegghu
E non’eranu mbraccettu.
|
Ma sì randa e lu capisci
Ca studiasti a sufficienza
E lu sacciu ca ti ncrisci
E ca perdisti la pacienza.
|
L’ura è giusta mu ti truovi
Na fhigghjiola bella e cara
Chi ti porta buoninuovi
E chi pua accarizzara.
|
Mu ha nu bellu portamentu
Mu esta onesta e rispettusa
Cu nu bellu sentimentu
E nom’esta vanitusa.
|
150) Ca cu chigghu chi passasti
E cu chigghu chi patisti
No’ ti servanu cuntrasti
Ca i passasti i jiuorni tristi.
|
Accussì nu bellu jiuornu
Capitandu nta Nicastru
La guardau e senza scuornu
Catta cuomu nu pugghastru.
|
Si ncuntrau cu na cotrara
Chi la vitta nta na svista
E si mìsaru a parrara
Fhù n’amuri a prima vista.
|
Quandu u sappa Rafhelina
Si ncazzau cuomu na bestia
Sembra vì, na beduina
Nci lu dissa cu modestia.
|
Ca nta curga nd’hava tanti
Signorini tantu belli
Si li guardi su ruspanti
Puonu fhara li modelli.
|
Ca si pattrita lu senta
E si mammata l’appura
Ha mu ‘a dessi nta nu nenta
O ti mentanu nclausura.
|
Sienti a mia chi ormai su vecchjia
Ca i cunzigghji i sacciu dara
Dassa stara a chiggha racchjia
Trovatilla ch’è cotrara.
|
Mu esta bella, santa e ricca
De fhamigghjia rispettosa
Ammienzu a tutti pemmu spicca
De ntellettu valorosa.
|
Ma mu esta curingota
E fhortuna mu ti porta
Una chi ha na bella dota
No’ na brutta gattamorta.
|
Ca dominica a la missa
Jiamu assema e ti ravvidi
Truovi gghà na barunissaca
Ca de mìa hai mu’ ti fhidi.
|
160) Ca nu paru li guardai
E li segu cu attenzioni
E mi piacianu assai assai
Chisti su li senzazioni
|
No’ si tratta de cridìra
E mu capisci ha pemmu studi
Ma na vota hai d’ammettira
Ca è a licerta cu dui cudi.
|
Si trovau na cotrareggha
Uocchji virdi e piettu chjinu
Si la vidi è tantu beggha
Nci lu fhai nu pensierinu.
|
E si chistu no’ bastassa
E vua sapìra s’esta ricca
Nd’hava sordi nta la cassa
Nuovi nuovi e su de Zicca.
|
E cca nui sai chi si dicia
Quandu ncunu vua mbunnara:
Ca nescìu cu la camicia
E tutta l’acqua vajia a mara.
|
Micu e Rora su cuntienti
Ca la scelta fhù azziccata
E doppu tanti giuramenti
Dissa ch’era destinata.
|
Ca passau tanti rovìni
Cu doluri e patimenti
Lu mbidiavanu i vicini
Spessu eranu nsolenti.
|
No’ sapìanu de cù è figghjiu
Lu dicianu fhina a ieri
Nci sembrava mbiscatigghjiu
Tra maritu e parrucchieri.
|
Menumala ca fhù Micu
Chi de veru Milanesi
No’ si fhicia nu nimicu
E cu tutti fhù cortesi.
|
No’ nci dezza nuggha retta
No’ nci dissa mai na cosa
No’ pigghjiau la scupetta
Mu difhenda la sua sposa.
|
170) Ca li tinna nta lu culu
Superiori ad’ogni cosa
E stu fhigghjiu no’ fhù sulu
E fhu na cosa dignitosa.
|
Ma st’amuri chi nescìu
E chista coppia de cotrari
Non’è propri lu desìu
De Cuncetta e li cummari.
|
E si misaru a sparrara
Criticara a cchjiù no’ puozzu
Sempre ngiru a diffamara
La pigghjiaru vì, de cuozzu.
|
Non’è giustu mu si pigghjia
Sta cotrara tantu beggha
No’ sa mierita sta fhigghjia
Mu si caccia sta guleggha.
|
Ca la nanna Rafhelina
Va diciendu sempre ngiru
Po’ niputi è na regina
E nci fhà perdara u respiru.
|
Mo’ fha fhinta e si scordau
Co’ niputi è nu bastardu
E a chigghu chì lu generau
No’ lu degna de nu sguardu.
|
No’ vo’ mancu mu l’ammetta
Nonostanti l’evidenza
Cuomu dicia la Cuncetta
Vo’ mu sarva l’apparenza.
|
Ca lu russu de i capigghi
Restau sempre nta i penzieri
Puru ca l’arrissimigghji
E chigghi de lu parrucchieri.
|
E si Micu stitta cittu
E no’ dissa na parola
Fhù pecchì si ntisa affrittu
Havìa mu pigghjia la pistola.
|
Ma si fhicia l’evolutu
Cuomu fhussa milanesi
No’ si ntisa nu cornutu
Si scordau de chigghi offesi.
|
180) Ma no’ tutti cca lu sanu
E no’ nci vo’ na pizzutana
Mu si scopra mo’ l’arcanu
Ch’è nu fhigghjiu de puttana.
|
E si ncuntrau a chista fhigghjia
Chi no’ mierita stu ngannu
Ha mu sapa a cui si pigghjia
Mu capiscia ch’è nu dannu.
|
Propri chistu ni dicimmi
Cu Tiresa e Barvaruzza
Puru ca nui lu criscimmi
No’ sa’ mierita a Nelluzza.
|
Ch’è na beggha giuvineggha
Tutta onesta e rispettusa
E non’è na povareggha
Ma esta sulu virgognusa.
|
E lu patra è nu signori
Da provincia nu ngegnieri
Esta nu lavoratori
Chi capiscia lu mistieri.
|
E la mamma ancora miegghjiu
Ch’è na brava dottoressa
Nciu dunamu nu cunzigghjiu
Nommu passa pua pe’ fessa.
|
E la prima fhu Cuncetta
Cu la scusa de na fhrievi
Jiu mu fhacia na ricetta
E mu nci cunta sti rilievi.
|
Ca stu fhigghjiu è nu spramilu
Fhigghjiu de lu parrucchieri
Ch’esta chistu lu profhilu
E non’è mancu cavalieri.
|
Non’è chigghu chi s’aspetta
Pe’ la fhigghjia nnammurata
Ca si bò chjiama a Cuncetta
Mu la fha capacitata.
|
Barvaruzza da cunferma
Ch’è n’amara verità
Iggha sapa ch’è nu verma
Chista è la realtà.
|
190) Ed’allora tutti assema
A Nelluzza nci dicimu
Mu ni dicia lu sistema
Ca pua nui ni la vidìmu.
|
Mu lu dassa mo’ ch’è ntiempu
Nummu trasa ncumpidenza
Ch’esta già nu rumpimientu
E nommu bada all’apparenza.
|
Io su mamma e pe sta fhigghjia
Volaria la miegghjiu cosa
Nu baruni mu si pigghjia
E mu diventa cchjiù fhamosa.
|
Ma pe’ chigghu chi studiai
E pe’ chigghu chi lejivi
Cu lu puocu e cu l’assai
Sunu sulu tentativi.
|
Ca l’amuri sai com’esta
Quandu trasa nta lu cora
E si si fherma nta la testa
No’ ti basta la parola.
|
E avogghjia ca nci parri
E ca nci cunti chisti stori
Ne’ si suoni cu catarri
Li distruggi chisti amori.
|
Ca li ditti de’ na vota
Fhanu scola e tu lu sai
E si sini curingota
Dinnu puru chi hai mu fhai.
|
Ma siccome mai provasti
Chistu bellu sentimentu
No’ pua dira c’ha mu guasti
Chistu bellu appuntamentu.
|
Ca si nc’esta sentimientu
E cu amuri tu ti lighi
Sienti tuttu nu turmientu
E no’ cumbena mu ti mbrighi.
|
Si nci parri non’ha ntisa
Si lu guardi fha lu turdu
Ca l’amuri e calabrisa
Esta ciecu e puru surdu.
|
200) Capiscivi ca li studi
Su mportanti nta sta vita
E ca licerta cu dui cudi
Cchjiù de mìa esta struita.
|
Personaggi:
Farsa : I personaggi ed i fatti raccontati sono frutto di pura fantasia.
Personaggi:
Io
|
Oratore
|
Colui che racconta la storia
|
Raffaella
|
Rafhelina
|
Mamma di Rosina,
|
Rosa
|
Rosina
|
Figlia di Rafhelina,
|
Don Giuseppe
|
Don Peppino
|
Zio di Rosina (Prete)
|
Domenico
|
Micu
|
Marito di Rosina,
|
Teresa
|
Tiresuzza
|
Pettegola di rione
|
Antonio
|
Ntuoni
|
Antenato di Rosina (l’americano)
|
Barbara
|
Barvaruzza
|
Vicina di casa, pettegola
|
Carolina
|
Carolina
|
Vicina di casa amica di Barvaruzza
|
Francesca
|
Fhranciscuzza
|
Amica di Rafhelina e Mamma de Nicoliegghu
|
Nicola
|
Nicoliegghu
|
Fhigghjiu de Fhranciscuzza autista
|
Concetta
|
Cuncetta
|
Pettegola riconosciuta nel rione e nel paese.
|
Nome femminile
|
Fhjiura
|
Nome generico di donna
|
Soprannome
|
Cibrasi
|
Padre di Barbara, noto impiccione.
|
Mattìa
|
Figlio
|
Figlio del peccato
|
Ornella
|
Nelluzza
|
Bella e ricca ragazza fidanzata (?) di Mattìa
|
Ing. Antonio
|
Don Totò
|
Padre di Ornella Ingegniere
|
Dott.ssa Filomena
|
Fhilomena
|
Mamma di Ornella Dottoressa
|