Ojia è na brutta jiornata
- Dettagli
- Categoria principale: ROOT
- Visite: 770
Ojia è na brutta jiornata (Farsa)
di : Er. Ga.
1) Ojia è na brutta jiornata.
ntisi dira na matina
quandu jivi ggha la nonna
mu nci lievu a medicina
|
2) Arrivandu m’abbrazzau
mi stringiu e mi vasau
ti portai la medicina
ed’allora s’appaciau.
|
Ca stanotta no’ dormivi
ca la fhrievi m’ammazzau
e la tussi chi mi vinna
tutta quanta mi sfiancau.
|
Quandu tuttu vajia stuortu
e tuttu cada de li mani
certamenta è la jiornata
giusta fhatta pe’ li cani.
|
Fhacia friddu e tira vientu
e lu luci è astutatu
puru i fhraschi su vagnati
para tuttu abbandunatu.
|
Pruovu mo’ cu nu cartuni
stu carvuni pemmu appicciu
pemmu fhazzu sti dui vrasci
e mu mi cacciu de stu mpicciu.
|
Si si mpoca chjianu chjianu
stu carvuni de livara
a stu vientu si fhà lestu
e ni potimu pua scarfara.
|
Io no’ puozzu stara fhora
ca stu vientu porta mali
ca la tussi già la tiegnu
e mi manda a lu spitali.
|
Ha mu stajiu riserbata
intra, oppuru nta lu liettu
mu mi scarfu sti quattr’ossa
e mu pigghjiu nu riciettu.
|
10) Eccu ccà stu bellu luci
chjinu e vrasci è stu vrascieri
mu mi pigghjiu sta pastiglia
inchjiu d’acqua stu bicchieri.
|
Mu mi passa chista tussi
chista fhrievi chi va e vena
ca de fhara nd’hajiu tantu
e de fherma stajiu mpena.
|
Dissa mamma ca pua vena
mu s’adduna cuomu stai
puru pemmu ti cucina
e si a lu miedicu ha mu vai.
|
Mo’ chi nc’esta sta calura
e a lu liettu su sdrajiata
mi passau chiggha sudura
e mi sientu rinfrancata.
|
Quandu vai nci lu pua dira
ca la nanna stà già bona
ca lu miedicu no’ serva
e ca mi sientu na matrona.
|
Statti ccà, no’ ti nda jira
ca lu luci è ormai appicciatu
scarfatilli chisti mani
e no’ stara accappucciatu.
|
Ca la rota è bella randa
e li cavuzzi li puorti
no’ ti fhanu li fhucili
e li gambi no’ l’hai stuorti.
|
Pe’ li fhimmini è disgrazzia
lu caluri do’ vrascieri
ca si hanu li fhucili
no’ li vuonu pe’ mugghjieri.
|
La gunneggha no’, no basta
mu cumbogghjia tutti l’anchi
ma lu luci certu serva
soprattuttu si su stanchi.
|
Standu mpiedi na jiornata
nta faccendi mpaccendata
s’esta viernu puru ncasa
sì, nci vo na vrascerata.
|
20) S’approfhitti e ti mbicini
e stai cu l’anchi a sti caluri
certu si ca si nda fhorma
de fhucili e smagliaturi.
|
Quantu fhimmini distratti
no’ nci badanu a sta cosa
si nci vidi pua li gambi
su na cosa spaventosa.
|
E si lagnanu ca nugghu
nci rivorgia la parola
no lu sapa ca su l’anchi
chi la fhanu civettola.
|
Si la fhimmina esta bella
s’ha nu bellu portamentu
s’hava l’anchi belli lisci
è pe’ l’uomu sbenimentu.
|
E la cerca e la rimira
s’esta fherma o è chi camina
s’innamura e pua la spusa
e diventa na regina.
|
Puru tu, niputi mio
s’hai mu truovi na fhigghjiola
guarda buonu soprattuttu
s’esta onesta o puttagnola.
|
Si a dominica a la missa
vajia spessu e volentieri
e si quandu si ricogghjia
nci bastaru li preghjieri.
|
Ca si cerca acqua-santieri
perda tiempu e cerca scusi
sunu ndizi chi ti dicianu
ca non’è fhimmina mu spusi.
|
Ca la fhimmina ha mu sapa
mu esta onesta e cuntegnusa
ed’è certu ca lu trova
l’uomu bellu mu la spusa.
|
Cu la dota, bella ricca
tanti para de linzola
li tuvagghji ricamati
e nu minimu de scola.
|
30) Cu dui para de cuscina
li linzola profhumati
cu tri matarazzi buoni
stritti stritti e . . . nnammurati.
|
Piedistagghi e tavuluni
chjinu e sbruocci nu saccuni
n’attru supa mu è de crinu
e pua lana e piecura e muntuni.
|
Mu stai cavuddu a lu viernu
bellu fhriscu nta l’estati
nomu soffri a primavera
a d’ogni tiempu nnammurati.
|
Chi nci cunti a stu fhigghjiuolu
de linzola e nnammurati
no’ lu vidi ch’esta ancora
cu li cavuzzi cacati?
|
E tu chi fai scumbogghjiata
assettata nta lu liettu
de stu modu no’ lu sai
ca no’pigghji mai riciettu?
|
No’ ti riendi ancora cuntu
ca vorissi mu ti lievi
ma si ti guardi bona bona
tu t’accuorgi c’hai la fhrievi.
|
Si ti tuoccu io la fhrunti
si la fhrievi ti misuru
a quaranta arriva certu
statti certa ca è sicuru.
|
Mo’ ti fhazzu nu bullitu
cu stu gagghu chi portai
fhriscu fhriscu de jiornata
chi stanotta io spinnai.
|
No’ lu gugghjiu tuttu quantu
ca ti stipu ali e cuosci
li suffriju si per casu
sienti ancora l’anchi musci.
|
No’ mi fhara mu m’arrabbiu
pemmu pierdu la pacienza
propi ojia cu stu fhriddu
mu t’aumenta la mpruenza.
|
40) Ca no’ puozzu sempe stara
cca cu tia a pierdi tiempu
ca a marituma hajiu intra
ca nc’è fhora malutiempu.
|
Lu dassai nta la cucina
e nci dissi: vajiu e tuornu lestu lestu
tiempu propi mu m’addugnu
s’esta izzata e s’esta nsestu.
|
Ca s’havìa già ritornatu
chistu fhigghjiu chi mandai
cuomu havìa raccumandatu
no’ fhacìa chistu via vai.
|
Mu mi porta la notizia
e mu mi dicia cuomu stai
no’ perdìa tuttu stu tiempu
ca fhujiendu m’ammazzai.
|
Statti bella arricettata
nta lu liettu riposata
si no’ bua pemmu ti torna
chiggha fhrievi disgrazziata.
|
Ca la testa no’ l’hai bona.
mo’ ti mangi sta pietanza
e no’ mi duni cchjiù penzieri
ca già nd’hajiu e su abbastanza.
|
Ti sistemu la cucina
pua t’accuonzu nta lu liettu
c’ha mu vajiu a casa mia
ca marituma m’aspetta.
|
Stu cotraru mi lu puortu
c’ha mu mangia puru igghu
ca a chist’ura nci fha fami
e ca nci fhici lu conigghju.
|
Pomeriggiu ti lu mandu
accussina sta cu ttìa
ca sinnò tu ti lamenti
ca non’hai na cumpagnìa.
|
Era ura pemmu tuorni
mu cucini ch’esta tardu
mi penzava ca mpingisti
e ca pe’ mia no’ nc’è riguardu.
|
50) Già lu sucu è bellu e prontu
l’acqua stacia già gugghjiendu
tiempu sulu dui minuti
e si fhina stu turmientu.
|
Ca nemmenu nui mangiammi
e no’ sulu hai tu fhastiddu
ca stu fhigghjiu povariegghu
è affamatu e muortu e fhriddu.
|
Rigatoni cu conigghju
quattru ova cu sozzizzu
dui bicchieri de stu vinu
e ti torna lu jiudizzu.
|
Pua ti curchi e ti ripuosi
io sistemu la cucina
cicciu torna ggha la nonna
e io vajiu ggha vicina.
|
Ca tornandu mi chjiamau
doppu mangi vieni ccàna
ca ti offru nu cafhè
e parramu cu Silvana.
|
No’ lu sacciu chi ha mu dicia
e si trovau lu nnammuratu
o mu fha lu resucontu
de chi vitta a lu mercatu.
|
Puru tu chi nci vai arriedi
e chi nci duni tanta corda
dassa stara sienti a mia
ca mo’ mangia e pua si scorda.
|
E si pua è na cosa seria?
s’è na cosa de fhamigghjia?
no’ la puozzu trascurara
ca cu tia pua si la pigghjia.
|
S’è pe’ mia tu fhai chi bua
sistemata la cucina
va tranquilla e mi saluti
stu giojiellu de vicina.
|
Ma no’ fara nfretta e furia
mu sistemi cca sti cuosi
ca non’esta acqua santa
ed’è miegghjiu u ti ripuosi.
|
60) Mo’ chi sacciu ca la nanna
è a lu liettu e si riposa
vajiu e truovu la Silvana
mu mi cunta ncuna cosa.
|
Curri, vola, fha cchjiù lestu
ca u cafhè già si rifhridda
e si a notizia t’impressiona
fhatti fhara a camumiggha.
|
Io no’ sacciu chi ha de dira
e si a notizia mi riguarda
s’esta ncuna cosa bona
o è traditura e na bugiarda.
|
A lu modu chi chjiamau
a la fhretta chi mi misa
no’ vorìa mu a la fhini
pemmu riestu arrimisa.
|
Stu penzieru mi turmenta
no’ mi dassa cchjiù tranquilla
hajiu fhretta pemmu vajiu
ca mi pigghjia la cazzilla.
|
Apra lestu e trasa dintra
pigghjia postu a stu divanu
ca ti cuntu chi successa
e chi tutti ha mu lu sanu.
|
La dominica a la missa
no’ nci fhici tantu casu
pua fhu suorma chi mi dissa
guarda a Vitu a chigghu rasu.
|
No’ dassau pe’ nu minutu
pemmu guarda a Cuncettina
propi chiggha chi pe’ tia
era propi na cretina.
|
Chi pe’ figghjiutta no’ facia
ch’è na sarda menza morta
mbeci sai cuomu stacìa
e com’era tutta assorta.
|
Sutta sutta e cittu cittu
si trovaru a la nesciuta
si mbicina e nci ridìu
iggha era compiaciuta.
|
70) Nci parrava chjianu chjianu
ma lu sguardu era attentu
cu la testa accunsentìa
si dunaru appuntamentu.
|
Nci dicìa:Tantu Micu torna tardu
forse mancu ggha mia vena
quandu torna da fhatiga
s’addormenta doppu cena.
|
Quandu è scuru sai chi fai
sutta l’arcu ni vidimu
ca io arrivu cu na scusa
e gghassutta ni vasamu.
|
Nugghu ntisa sti paruoli
ma nci fhù na parrasìa
quandu Vitu la dassau
cu l’amici si tradìa.
|
Dissa: amici io stasira
no’ vi fhazzu cumpagnìa
ha mu fhazzu n’attra cosa
ch’esta fhorse na paccìa.
|
Chista mo’ è na cosa nova
n’agghjiuttimu sta cumpetta?
dici ca no’ pua venira
ca ti vidi cu Cuncetta?
|
Statti cittu, no’ gridara
ca ogni ricchji po’ sentira
e si ncunu mi vo’ mala
puru a Micu po’ abbertira.
|
Tantu chigghu è chi lavora
e a tia chi ti nda mporta
no’ si tu chi fai fhigura
ma esta iggha ch’è na porca.
|
De na parti mi dispiacia
ma de n’attra no’ mi prema
lu problema esta purtroppu
ch’è n’amicu e stannu assema.
|
Mi lu dicia ogni bota
quandu simu nta lu miegghjiu
ca cu mia esta nu spizzu
e ca Micu esta cchjiù biegghu
|
80) Già lavora, è sistematu
mancu fhuma e non’ha vizzi
puru ca si vida puocu
esta chjinu de bellizzi.
|
Stu discurzu mi lu fhicia
Ccà lu fhrata de Silvana
C’appertena a chistu gruppu
Chi su fhigghji de puttana.
|
Nci lu dissi a micariegghu
mu la dassa sta cretina
ca a la longa no’ lu sapa
tuttu chigghu chi cumbina.
|
Ma no’ sai la miegghjiu cosa
e chi successa ieri sira
esta propi nu segretu
c’havarìa de custodira.
|
Ma siccome sì n’amica
e na perzuna chi è de chjiesa
ti lu dicu cittu cittu
senza duolu e senza offesa.
|
Sutta l’arcu de Vivacqua
era ggha chi si vasava
lu cunferma mastru Umbertu
ca li vitta ca passava.
|
Pe’ virgogna iggha cercau
mu s’ammuccia nta na porta
mastru Umbertu i canuscìu
ed’è sicuru cuomu a morta.
|
Micu parta la matina
e rientra a tarda sira
ca sinnò ti lu portava
c’havìa puru de sentira.
|
Ca si nci lu cuntu io
non’è veru e no’ nci crida
ma si ambeci senta all’attri
fhorse ntiempu si ravvida.
|
Io stasira nci lu dicu
nta la ricchji cittu cittu
vuogghjiu propi pemmu vijiu
si si ncazza o si sta cittu.
|
90) Ca si certu no’ nci crida
ti lu puortu pua cca ttia
ha mu nci la cunti tuna
tutta chista porcherìa.
|
Pemmu sapa puru igghu
chi perzuna esta chista
mu la pisa e mu capiscia
ch’è na bona opportunista.
|
Ca si chista è la presenza
e lu vasu esta accertatu
certamenta cu tant’attri
s’hava puru già curcatu.
|
Ha mu priegu la Madonna
mu nci fhazzu la nottata
pemmu ciercu chista grazzia
E nommu sugnu jiastimata.
|
Mu la dassa chista strata
mu si scorda e sta cagnola
pemmu trova ricchi e santi
na fhamigghjia e na fhigghjiola.
|
Mona è ura u mi ricuogghjiu
e pemmu tuornu a casa mia
mu mi pigghjiu a cicciariegghu
ca ggha nannisa stacìa.
|
Ha mu passu de ggha mamma
si la fhrievi nci passau
pua mu tuornu e mu cucinu
si Dominicu tornau.
|
Ca stasira nda sentimu
de gridati e de taluorni
mu nci cuntu chisti fhatti
e si ha mu vijiu chisti scuorni.
|
C’ha mu dassa sta signura
chista fhimmina sgrazziata
chi no’ porta na russura
e chi vorìa na schjiaffijiata.
|
Ojia fhu na brutta jiornata,
dissi: e Micu mi sentìu
ma pecchì mi dici chistu
dimmi chi ti succedìu?
|
100) Nta sta vita no’ sai mai
qu’è a perzuna chi frequenti
certi vuoti ti nda accuorgi
ca su luordi e dilinquenti.
|
Su notizi chi lejisti
o ti riferisci a ncunu?
mi riguarda o su panzani
o mu sientu è opportunu?
|
Ha mu sienti chi ti dicu
propi a tia è chi ti riguarda
mi cuntaru ca Cuncetta
non’è sulu menza sarda.
|
Chi bua dira ca no’ piacia
e non’è bella e nzuccarusa?
io nci stajiu jiendu arriedi
ma esta ancora dubitusa.
|
Non’è sulu vanitusa
ch’esta puru maistruna
quandu sini a lu lavoru
fhacia ngiru la matruna.
|
La trovaru nta vivacqua
sutta l’arcu chi vasava
Vitu sì, lu caru amicu
e chi tutta si scialava.
|
Beggha fhimmina trovasti
fhatta sì de boncostumi
si la dassi dui minuti
ti diventa putridumi.
|
Non’è veru certamenta
iggha penza sulu a mia
io stasira nci lu dicu
s’esta veru o fhisserìa.
|
Mo’ mi lavu e doppu niesciu
mu la ncuntru vajiu sulu
e si è vera sta notizia
l’acchjiappu a cavucci nto culu.
|
Chistu tu no’ l’hai de fhara
ca sì n’uomu chi ragiona
ha mu dassi chista strata
e ti nda truovi una bona.
|
110) Cca no’ simu nta lu nord
a Milanu o a Torinu
cca la fhimmina illibata
fhacia pe’ nu paladinu.
|
Prima và cu chistu e chigghu
pua de corpu nci cumbena
ti la fha na mastravota
e tu ambeci nci vua bena.
|
Io la dassu ti lu giuru
s’esta veru chistu fhara
ha mu vijiu puru a Vitu
m’hajiu puru d’accertara.
|
Ti lu giuru n’attra vota
cca nginuocchjiu ti lu dicu
Vitu esta nu vigliaccu
e non’è nu veru amicu.
|
La Madonna mu ti sarva
lu Signuri mu t’ajiuta
mu ti fhacia ravvidira
de sta cosa scunchjiuduta.
|
Sira stessa Cuncettina
si ncuntrau cu micariegghu
quandu fhicia la domanda
ggha successa nu ribiegghu.
|
Io a Vitu no’ lu vuogghjiu
e nta la testa hajiu a tia
ma nu vasu a la sprovvista
è pe’ tia vigliaccheria?
|
Tu no’ pienzi ca pe mia
chi de jiuornu riestu sula
puozzu avìra nostalgia
e nu vasu mu hajiu ngula?
|
Tu la sira tuorni tardu
certi vuoti mancu vieni
no’ mi vasi e no’ mi tuocchi
e pua fhai sti cantilieni?
|
Ma lu sai ca nta sta vita
puocu cuosi sunu buoni
la fhatiga, la fhamigghjia
e nu buonu matrimuoni?
|
120) Ca na fhimmina cu n’uomu
puru quandu sunu zziti
si su suli sai de certu
stannu sempe appiccicati.
|
E nu vasu e na carizza
o nu capigghu fhora postu
ti scumbussula la vita
e ti fha perdera la testa?
|
Propi tu mi fhai sti stori
tu chi sini comunista
quandu ieri nta Milanu
no’ fhacivi u moralista.
|
Ti fhacivi l’evolutu
Frequentavi chista e chiggha
no’ dicisti mai na sira
mi fha mala la cudiggha.
|
E si ncunu ti volìa
e ti cercava pe’ na cosa
si sapìa nta lu paisi
ch’era io la permalosa.
|
Quandu Vitu mi dicìa:
Statti attenta ca ad’agustu
Micu resta nta Milanu
pemmu fha lu bellimbustu.
|
Era certu, havìa ragiuni
io non’era mburritusa
e mo’ mi dici ca su io
ch’esta chiggha dispettusa.
|
Ti fhacisti n’esperienza
de sta vita assai mundana
t’abbuttasti a modu tua
e mo’ su io la jioculana.
|
Cca ti fhai lu riservatu
ca de mammata ti spagni
esta iggha chi manovra
e chi ti scegghjia li cumpagni.
|
Chista è bona, chista è mala
chista esta senza scola
quandu vo’ mu ti disprezza
dicia ch’è caminandola.
|
130) E si ad’iggha no’ va a geniu
arma sempre na gazzarra
si non’hava attru de dira
dicia ca tu si tamarra.
|
Dimmi, mo’ chi simu suli,
cuomu mai quandu mi tuocchi
e ad’ogni vasu chi ti dugnu
sini tu chi pua t’arruocchi?
|
Sini tu chi dici sempre
quantu bena chi ti vuogghjiu
dassa stara l’attri amici
stai cu mia ca no’ ti mbruogghjiu.
|
Certu io su sempre ccana
tu lavori, tu si buonu
ma pe’ l’attri sugnu io
chi li criju sti fhrastuonu.
|
Mona dimmi cu ti dissa
sutta l’arcu quandu passu
cui mi vitta assiemi a Vitu
mu mi cacciu ncunu spassu
|
Certamenta fhu Silvana
o lu fhrata, bell’imbustu
chi de sulu mu lu guardi
fha venira lu disgustu.
|
È la mbidia chi la spingia
a chiggha brutta nzalinuta
non’ha culu, non’ha minni
ed’è na fhimmina varvuta.
|
Mo’ mi sientu cchiù leggera
e no’ ciercu nu cunzienzu
no’ mi mporta ca mi dassi
mona sai cuomu la pienzu.
|
Certu mammata è cuntenta
ca rescìu mu mi fha fhora
ca lu sacciu ca penzava
ch’era io lu crepacora.
|
Vavattinda e no’ tornara
Ca mammina è chi t’aspetta
Trovatila n’attra mprappa
Ca no fai pe’ sta Cuncetta.
|
140) Micu allora capiscìu
ca havìa sbagghjiatu tuttu
cu la cuda ammienzu l’anchi
si nda jiu ch’era distruttu.
|
E passaru jiuorni e jiuorni
Micu cchjiù no’ nci penzava
si scordau de chigghu amuri
e cu n’attra si ncuntrava.
|
Cu la mamma jia a la missa
si guardava sempre ntuornu
nc’era Vitu cu Cuncetta
si fhiniu chigghu taluornu.
|
Pua na bella signorina
chi guardava ‘ndirezioni
vitta a Micu cu la mamma
e nci fhiciaru mpressioni.
|
Quandu micu s’accorgiu
la guardau cu cchjiù nsistenza
l’uocchjiu era nnamuratu
e trasiru ncumpidenza.
|
Na parola tira l’attra
La cotrara accunsentìa
Jiendu avanti s’accorgìu
Ch’era chigghu chi volìa.
|
Cu la mamma jia d’accordu
cu lu suoceru brindava
la cotrara era cuntenta
era certu ca l’amava.
|
E li siri a lu rientru
da fhatiga o do’ lavoru
prima jia ggha fhidanzata
ca trovava lu ristoru.
|
No’ a dassava nu minutu
era sempe ncumpidenza
la lisciava, la vasava
nci bastau chiggha esperienza.
|
Era sempe cchjiù cuntientu
tantu è veru chi cangiau
no’ passaru quattru misi
la pigghjiua e si la spusau.
|
150) Tiempu appena nova misi
nu cotraru nci nescìu
pua lu sappa cuncettina
ca sbagghjiau lu capiscìu.
|
E la nonna e li parienti
e tutti quanti li vicini
a lu picciulu nionatu
lu inchjiru de mboini.
|
De rigali de vasati
de giojielli e catenini
e la mamma ggha chi offrìa
li cumpietti e biccherini.
|
Riccu e santu stu cotraru
Sanu e sempe rispettusu
Pemmu criscia buonu buonu
E mu esta danarusu.
|
Ojia è na bella jiornata;
doppu chigghu chi passammi
puru mammasa dicìa
si fhiniru chigghi drammi.
|
PERSONAGGI:
- Nonna Donna MARIA
- Figlia di Maria Donna MADDALENA
- Marito di Maddalena Mastro PIETROGIOVANNI
- Figlio di Maddalena e P.G. Piccolo FRANCESCO
- Figlio di Maddalena e P.G. Il Bello DOMENICO
- Amica Signorina FIORELLA
- Amica dell’amica Signorina SILVANA
- Fratello di Silvana RAFFAELE
- Prima fidanzata di Domenico CONCETTA
- Amante di Concetta VITO
- Altri amici ANDREA, VINCENZO, FRANCO
- Attento riconoscitore Mastro UMBERTO
- Nuova Fidanzata/Moglie Signorina CARMELINA